duminică, 8 iunie 2008

Ideea de noi


Imi place.

Eu, mie, imi, mi.

Imi place sa.mi aduc aminte si sa numar si sa calculez pe scari de la 1 la 10 toate zambetele si emotiile care ma furau pe neasteptate in timp ce te priveam.

Imi place ideea de tine. Facuta de mine, bucatica cu bucatica, lipita cu prenadez - vascos, adeziv..ca sa nu te mai dezlipesti.

Imi place sa te gandesc.

..Cand iti incolaceam suvite pe aratator si tu imi ridicai mana dreapta in sus, spre cer.

..Cand ascuns dupa draperiile portocalii stiam ca afara este un copac care.a inflorit si ca e primul pe care l.am vazut anul asta.

Imi place ideea de amintire.

Cum imi si plac, ce.i drept, alunitele noastre puse strategic impreuna intre doua corpuri de carne, lipite convingator in toate punctele cheie..cum mi se scurg pletele pe umeri si mainile tale prin ele.

Cum sa nu.ti placa ideea de amintire ?

Ti.am zis ca.mi place ?

Hai aminteste.ti cu mine cum picura ceara. Incet, bobite, de.a lungul lumanarii, in jos, pana in suportul de sticla si cum ne amageau secundele, care de fapt erau fulgi si ore si nopti si servetele anti.stres.

Sa nu uiti !

..Sa ma tii in brate.

Si sa.mi scrii ecrane intregi de telefon care imi decupeaza respiratia.

Imi place sa dorm. Si sa visez ca dorm..cu tine, la tine, de mana, pe stanga, spre geam, pana tarziu.

Imi place. Ideea de noi.